Doamna cea trista
Ciudata doamna a intrat in casa mea subtil,
S-a prezentat si ma servit cu un pahar de vin
De parca eu as fi in casa mea un musafir.
Nu mam sfiit si am inceput sa sorb gentil,
Iar ea se legana si-mi povestea
Cum sa certat la pranz cu sora sa.
Disputa pare sa fi pornit mai din nimic:
Ca nu a vrut sa o-nsoteasca la un picnic
Si sora ei mai mare ii reprosa
Ca ii furase din rochitza brosa.
Si-mi povestea cum ea-i mereu trista si rea,
Ca tine post mereu si negru vinerea,
Cum ca ii place sa alerge-n ploaie ,
Si-i plac copacii cand sub vant se indoaie,
Ma prefaceam ca o ascult si fara sa revin
La intrebarile firesti ce i le adresezi unui strain
Lungeam discutia-ntreband ,ca doar la ea era sticla de vin.
ImI mai zicea ca nici de sora ei mai mica
Nu ia placut ,dar nare cum sa-i zica
Si fara sa ezit am intrebato intr-un tarziu:
-De mine iti place doamna mea cu parul castaniu?
La fel de sec mia aruncat un NU
Ba chiar ca ii displac , dar na gasit pe altu.
Si frumusel iam dat paltonul cafeniu
Posheta gri , Fularul maroniu
Si am rugato incisiv sa plece
Ca ceasu e aproape zece.
Defat motivul cel real era
Ca ii golisem toata sticla.
N-a zis nimic si nici n-a plecat ofensata
Politicos iam spus c-o mai astept si altadata.
A ras si-a zis ca vine iar sami faca sufletul amar.
Singur ramas am scos din tabachera o tigara
Si-am fumat-o ca un condamnat in gara
Dar hop la usa bate cineva
Ma duc , deschid sa vad cine era
Si ma izbeste o voce si o palma grea:
Ca ea e sora doamnei care numa ce a plecat
Si ca-i geloasa foc ca eu am inselat
Nu mam dezmeticit din palma si nici din acuzare
N-am inteles cu ce ocazie oare
A intraznit sa vina-n casa mea
Nici no cunosc si nici nu stiu ce vrea
Ca a dat buzna in casa mea ca sa ne prinda
.....
Am inteles abia cand am vazut pe geam ca a inceput sa ninga
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu