O scoala

12 ani ..12 ani din viata petrecuti pe holurile unui sanatoriu in care doctorii sunt la fel de infestati ca si pacientii.Clase reci , pereti albi si mirosul de scoala care imi invada plamanii in fiecare an pe 15.Satul de predicile lor , satul de paradoxala prostie crunta , atot prezenta, satul de ipocrizia lor, de discursurile pompoase despre dreptate,egalitate,succes care nu facea decat sa demaste niste frustrari adunate in deceniile prin care au bantuit din clasa in clasa la fel ca un cadavru pe care singurul lucru care il face sa mearga e tineretea pe care o sorbeau cu sete in fiecare zi.Invidia din ochii lor ca nu mai sunt copii si ura ascunsa fata de noi care se materializa in "exigenta" si asa zisa " palma parinteasca".N-ai dreptu la pareri , n-ai voie sa gandesti , n-ai voie sa intrebi , n-ai voie sa fumezi , n-ai voie sa ii contrazici, ai voie sa taci si sa repeti.Ce viata dedicata pentru "viitorul tarii", o daa ce frumos si nobil suna. Singurele lucruri invatate in 12 ani de scoala sunt: triseaza ca tot acolo ajungi, am invatat ca daca vorbesti despre dreptate si egalitate nu inseamna ca vezi oamenii egali si ca esti nedrept, am invatat ca varsta , care in opinia mea e doar un numar, conteaza mai presus de orice, am invatat ca scoala nu e o insitutie care transforma un copil debusolat intr-un adult sigur pe el si cu un sistem de valori corect , am invatat ca scoala face o selectie naturala , dar nu dupa inteligenta,seriozitate sau munca ci e doar un test care ii separa pe cei care pot sau vor de ce-i care nu vor , si nu cum ar fi normal pe cei care pot sau stiu de care care nu vor si nu stiu, pe scurt scoala e ca viata.E drept si as fi nesimtit sa nu remarc si acele personalitati care cu adevarat respecta legile morale ale unui profesor si care si-au dedicat o parte din umanitate in meseria asta care necesita doar cunostinte pana la urma.Dar sunt prea putini ca sa conteze si de cele mai multe ori sunt luati de prosti si nu primesc respectul bine cuvenit.Atata haos in tot ce reprezinta invatamant incat ar trebui sa-si schimbe denumirea aceasta institutie atat de necesara.Adio dragii mei profesori ! eu am plecat din sanatoriu , voi ati ramasi inchisi pe viata

O crima

Te-ai gandit vreodata cum ar fi sa omori pe cineva? Sa te uiti in ochii lui si sa vezi spaima,durerea si speranta ratacita intr-un punct al retinei ? Sa-l cunosti mai bine decat se cunoaste pe sine doar in cateva clipe petrecute cu el , dar la fel de importante ca momentu in care sa nascut. Sa simti cum iti curge prin vene sange divin, ca la fel cum Dumnezeu i-a dat viata tu i-ai luat-o. Sa stii ca ai distrus una din creatiile Lui , ca ai avut puterea si mai mult ai gasit placere intr-un gest macabru.Inainte sa-l omori sa il intrebi ce ar face sa-si primeasca viata patetica inapoi.Cum te-ai simti sa stii ca ai in maini viata cuiva , cel mai important lucru si sa-l faci sa realizeze cat de fragila si volatila este.Sa se injoseasca promitandu-ti fel de fel de umilinte pe care ar fi dispus sa ti le ofere ,pentru a primi inapoi tot un lucru care ii ofera suferinta.Si dupa toate incercarile lui patetice de a trai , sa realizezi ca defapt nu merita ,daca ar fi dispus sa traiasca viata in genunchi si sa-ti vada tie chipul in fiecare zi cand se uita in oglinda si sa realizeze ca el traieste doar pentru ca l-ai lasat tu.Sa privesti in ochii lui cum dispare sclipirea in care se concretizaze existenta sa.Sa-i vezi chipul lipsit de viata care a ramas imortalizat ca intr-o poza.Si in drum se primul bar sa-ti zici in minte:"am mai salvat pe cineva".

O parere

Am realizat cu stupoare ca sunt captiv intr-o lume in care e o rusine sa crezi in Dumnezeu in Dragoste si in Dreptate. In spatele acestor cuvine, pe care majoritatea le folosesc deobicei impreuna cu atot prezentul organ, se afla niste idei care depasesc lumea cunoscuta ochiului.Egoismul si egocentrismul ne-au indepartat de conditia umana , de existenta mizerabila si de incapacitatea de a conta cu ceva in dorinta noastra de a vedea rasaritul si apusul in acelasi timp.Pe langa poezia pe care o are fiecare in mine, cum ca fiecare dintre noi este actoru principal in filmul care ii trece prin fata ochilor , uitam defapt ca e o capodopera divina, pe care sunt sigur ca numai El o intelege , fara actori principali , doar cu niste actori care nu cunosc scenariul si incearca patetic sa-l inventeze , nu sa si-l aduca aminte.E normal sa alegem drumul cel mai scurt in cautarea noastra, dar e la fel de normal ca pe acel drum sa pandeasca si lupii scufitele rosii , pline de sange.E ciudat dar pentru a ne deosebi si pentru a vorbi de fiinta noastra fara pronumele "noi" trebuie sa ne integram in multime si sa privim lucrurile de la nivel mediocru pentru a privi in sus la inchipuirea perfectiunii pe care o are fiecare in minte despre sine.Cei care vor semne de la divinitate pentru a accepta prezenta Ei nu sunt decat niste ignoranti imbecili care au impresia ca la un examen ti se dau si intrebarile si raspunsurile.Desi exemplele sunt doar pentru prosti , pentru ca fiecare se naste cu o constiinta in care il gaseste pe Cel de Sus , Dumnezeu din imensa lui bunatate(bunatate pe care sincer mie greu inca sa o vad) a dat si semne , si inca destule , dar problema cu asa zisii atei e simpla: Sunt doar prea plini de ei sa fie si umili.Ca a accepta ca e cineva mai important decat tine, chiar daca dintr-un sistem de valori total diferit necesita o doza de umilinta.Apropo de exemple si de revelatii ,omenirea e plina , doar ca au fost transformate in Coincidente, Legende , Povestiri..sau pur si simplu au fost ignorate,ca doar e cea mai puternica arma a omului ignoranta , arma pe care din pacate nu o foloseste decat impotriva sa.La fel cum spunea si Tutea , intre un jder si un ateu nu e nicio diferenta.